FAQ Profile
Search Members
Groups

PM's

Register Login/Out
comenzi SQL
<  Last Thread | Next Thread  >

Creaza un subiect nou Raspunde la subiect
hellper.MyForum.ro > Progamare

Author Thread
barapt90
moderator
barapt90

Data inscrierii: 28/Aug/2007
Mesaje: 71
comenzi SQL  Raspunde cu citat (quote)  

Comenzi MySQL



Baza de date este coloana vertebralã a unui site dinamic. În acest obiect aflaþi ce aveþi nevoie pentru a construi o bazã de date.

Câteva detalii legate de instalarea þi configurarea serverului.
Pentru pornirea serverului de MySQL din Windows trebuie sã rulaþi fisierul mysqld.exe aflat (dacã sa fãcut instalarea standard) în c:\mysql\bin\mysqld.exe pe Windows 95/98 sau c:\mysql\bin\mysqldnt.exe pe NT/2000/XP.
Dacã vreþi ca serverul de MySQL sã porneascã automat la fiecare repornire a Windows-ului, puteþi adãuga un shortcut în Start Menu/Start up. Este prescris ca pe Windows NT/2000/XP sã setaþi serviciul MySQL sã porneascã automat.
În cazul în care doriþi sã verificaþi dacã serverul MySQL este pornit, scrieþi urmatoarea linie de cod în comand prompt:
c:\mysql\bin\mysqladmin version status proc
La Windows NT4 trebuie sã aveþi instalat Service Pack 3 minim ca sã ruleze MySQL. Mai are trebuință ºi de protocolul TCP/IP.
Dacã atunci când accesaþi adresa http://localhost nu se vede o pagina trimisã de server (de obicei conþine mesajul "If you can see this, if means that the installation of the Apache web server software on this system was successful."), verificaþi întâi dacã serverul este pornit ºi dacã nu cumva aveþi alt server HTTP (PWS, IIS) care ruleazã.
La Windows 95 trebuie sã descãrcaþi ºi sã instalaþi Windows Socket 2 Update de la Microsoft înainte de a inițiază instalarea Apache. Windows NT 4.0, 98, ME ºi 2000 nu au nevoie de acest update.
Cu Windows XP, ca sã ruleze serverul Apache trebuie sã fie instalat Windows XP Service Pack 1 (minim).
Pe unele sisteme poate fi necesar sã copiati fisierele php4apache.dll ºi php4ts.dll din directorul /php/ in directorul /windows.
Câte ceva despre MySQL

Cel mai bun exemplu pe care îl ºtiu despre cum aratã (virtual) o bazã de date este un document Microsoft Excel cu rândurile ºi coloanele aferente. La fel ca ºi în Excel se pot face calcule, sortãri, adunãri ºi chiar mai mult...
MySQL este cel mai popular sistem de management pentru baze de date relaþionale pentru că este Open Source (cu surse deschise). Într-o bazã de date relaþionalã datele sunt stocate în mai multe tabele separate, fiind astfel îmbunãtãþitã viteza ºi flexibilitatea. Tabelele pot fi legate între ele prin relaþii definite de noi, fiind astfel posibil sã combinãm la cerere datele din mai numeroase tabele.
SQL, acronimul pentru "Structured Query Language", este limbajul standard pentru comunicarea cu bazele de date. Comenzile SQL sunt folosite pentru a interacþiona cu baza de date (de exemplu sã adauge, sã modifice sau sã steargã datele). Alte sisteme de baze de date care folosesc SQL sunt Microsoft SQL Server, Acces, Oracle, Sybase, etc.

Pentru a ne putea face o bazã de date trebuie ca serverul MySQL sã fie pornit. În continuare va trebui sã folosim o aplicaþie cu ajutorul cãreia sã comunicãm cu serverul. Aplicaþia se numeste mysql.exe ºi se gãseºte în c:\mysql\bin\. Pentru a rula, din prompul MSDOS scriem: "c:\mysql\bin\mysql.exe -p -u root" iar când ni se cere parola apãsãm ENTER (sau scriem parola dacã am introdus la instalare vreuna). Dacã serverul nu este pornit vom primi mesajul de eroare "Can't connect to MySQL server on 'localhost'".
Cele mai frecvent utilizate comenzi MySQL sunt prezentate în coloana de mai jos. Ele sunt mult mai multe, dar aici nu doresc decât sã fac o scurtã prezentare, urmând ca voi sã studiaþi în detaliu comenzile utilizând manualul oficial pe care îl gãsiti la adresa http://dev.mysql.com/doc/
SHOW DATABASES; # afiºeazã o listã cu numele bazelor de date existente
USE numele_bazei_de_date # alegerea bazei de date cu care lucrãm în continuare
SHOW TABLES; # afiºeazã tabelele existente în baza curentã
SHOW COLUMNS; # afiºeazã informaþii despre coloanele unui tabel
CREATE DATABASE numele_bazei; # creazã o bazã de date cu numele respectiv
CREATE TABLE tabel_unu (camp_a TEXT); # creazã tabelul 'tabel_unu' cu un câmp numit 'camp_a' al cãrui tip este TEXT
CREATE TABLE tabel_unu (camp_a TEXT, camp_b INT, camp_c TINYINT); # creaza tabelul 'tabel_unu' cu un câmp numit 'camp_a' al cãrui tip este TEXT, un câmp numit 'camp_b' în care datele de pe coloana respectivã vor fi numere întregi ºi în câmpul 'camp_c' vor fi introduse doar numere între -128 ºi 127
DROP TABLE tabel_unu; # ºterge tabelul numit 'tabel_unu'
DROP DATABASE numele_bazei; # ºterge baza de date cu numele 'numele_bazei'
INSERT INTO tabel (camp1, camp2, camp3) VALUES (valoarea1, valoarea2, valoarea3); # introduce în tabelul cu numele 'tabel', în 'campul1' 'valoarea1', în 'campul2' 'valoarea2' ºi în 'campul3' 'valoarea3'. Iata cum ar arãta în format tabelar: campul1 campul2 campul3
valoarea1 valoarea2 valoarea3

INSERT INTO tabel (camp1, camp2) VALUES (valoarea1, valoarea2); # Se poate omite una din coloane, dacã avem 5 coloane, dar vrem sã introducem numai în 3, specificãm câmpul ºi valoarea doar pentru cele pe care le vrem, restul le ignorãm. campul1 campul2 campul3
valoarea1 valoarea2

INSERT INTO tabel VALUES (valoarea1, valoarea2, valoarea3); # o variantã simplificatã care se poate aplica doar îndată ce introducem valori în toate câmpurile tabelului (nu se poate omite)
INSERT INTO tabel VALUES (valoarea1, valoarea2, ''); # identicã ca cea dinainte, doar cã în lipsa unei valori se pun ghilimele.
SELECT * FROM tabel; # Afiºeazã tot (*) ce existã în tabelul cu numele 'tabel'
SELECT campul1 FROM tabel; # afiºeazã conþinutul câmpului 'campul1' din tabelul 'tabel'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel # afiºeazã conþinutul câmpurilor 'campul1' ºi 'campul2' din tabelul 'tabel'
SELECT * FROM tabel WHERE campul1 = 'valoare1'; # afiºeazã câmpurile a cãror conþinut este la fel cu 'valoare1'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel WHERE campul2 LIKE 'valoare2'; # cautã ºi afiºeazã toate înregistrãrile în care 'campul2' este asemãnãtor cu 'valoare2'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel WHERE campul2 LIKE 'valoare2%'; # cautã ºi afiºeazã toate înregistrãrile în care 'campul2' începe cu 'valoare2'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel WHERE campul2 LIKE '%valoare2'; # cautã ºi afiºeazã toate înregistrãrile în care 'campul2' se terminã cu 'valoare2'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel WHERE campul2 LIKE '%valoare2%'; # cautã ºi afiºeazã toate înregistrãrile în care 'campul2' se aseamãnã cu 'valoare2' oriunde în cadrul textului.
SELECT * FROM tabel WHERE campul1=valoare1 AND campul2 LIKE '%valoare2%'; # afiºeazã toate câmpurile care conþin 'valoarea1' ºi se asemãnã cu 'valoare2'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel WHERE campul1 != valoarea3; # cautã ºi afiºeazã toate câmpurile care diferã de 'valoarea3'
SELECT campul1, campul2 FROM tabel WHERE campul2 NOT LIKE 'valoarea3%'; # cautã ºi afiºeazã toate câmpurile care nu încep cu 'valoare3'
SELECT campul1 FROM tabel ORDER BY campul1 ASC; # afiºeazã conþinutul câmpului 'campul1' în ordine crescãtoare
SELECT campul1, campul2 FROM tabel ORDER BY campul1 ASC, campul2 DESC; # afiºeazã conþinutul câmpului 1 în ordine crescãtoare ºi cãmpul 2 în ordine descrescãtoare.
SELECT count(*) FROM tabel; # afiºeazã câte înregistrãri sunt în absolut în tabel
SELECT count (*) FROM tabel WHERE campul1=variabila1; # câte înregistrãri sunt în tabel al cãror 'camp1' este 'variabila1'
SELECT camp1 FROM tabel GROUP BY camp1 ORDER BY camp1 ASC; # afiºeazã conþinutul câmpului 1 grupat dupã 'camp1' ascendent
SELECT * FROM tabel LIMIT 0,3; # afiºeazã din tabel începând de la întâia înregistrare încã 3.
SELECT * FROM tabel LIMIT 10,5; # afiºeazã începând de la înregistrarea 10 înca 5 înregistrãri din tabel
DELETE FROM tabel WHERE conditii; # ºterge înregistrarea din tabel. Sintaxa este la fel ca la comanda SELECT.
UPDATE tabel SET coloana1='noua valoare a coloanei 1', coloana2='noua valoare a coloanei 2' WHERE conditii; # pentru actualizarea conþinutului unei înregistrãri din tabel. Sintaxa este la fel ca la comanda SELECT. (se ºterge valoarea veche ºi se scrie cea nouã)
ALTER TABLE tabel ADD dat TEXT; # adãugare la tabelul existent a unei coloane numitã 'dat' de tip text.
ALTER TABLE tabel CHANGE dat data TEXT; # redenumeºte coloana numitã 'dat' cu numele 'data'
ALTER TABLE tabel CHANGE data data DATE; # modificã tipul coloanei 'data' din 'TEXT' în coloana de tip 'DATE'
ALTER TABLE tabel ADD nr MEDIUMINT UNSIGNED AFTER coloana1; # adaugã o coloanã numita 'nr' dupa 'coloana1' în tabelul 'tabel'
INDECSI # vezi descrierea de mai jos





Deºi MySQL are suport pentru diacritice ºi kitul de caractere 8859-2, este preferabil sã nu folosiþi diacritice în numele bazelor de date, tabelelor sau câmpurilor. De asemenea, nu puteþi folosi ca nume de tabel sau de câmp cuvinte rezervate (nume de funcþii, modele de caractere din MySQL precum CREATE, DROP sau COLUMN). Se pot folosi nume de tabele care conþin spaþii dar în practicã trebuie sã încadraþi numele între back-ticks ` (semul ` il gãsiþi pe tasta aflatã repede sub Escape ºi anterior de 1).
Exemplu:
CREATE TABLE `tabel al carui nume are spatii` (`camp 1`, TEXT);
SHOW COLUMNS FROM `tabel al carui nume are spatii`;

Semnul * este definit în MySQL ca însemnand tot/toate.

Semnul % este folosit în interogãrile MySQL dacã vrem sã gãsim cuvântul oriunde în carul textului. Mai exact:
%cuvant_cautat - dacã vrem sã afiºeze toate cuvintele care se terminã cu 'cuvantul_cautat' (pot fi ºi câteva caractere)
cuvant_cautat% - afiºeazã toate cuvintele care încep cu 'cuvantul_cautat'
%cuvant_cautat% - afiºeazã toate cuvintele care conþin 'cuvantul_cautat' peste tot în text.

Putem afla câte înregistrãri sunt pentru un criteriu de selecþie cu ajutorul lui count(). Putem afla astfel câte înregistrãri sunt în total în tabel sau câte înregistrãri sunt în tabel al cãror câmp este cel cautat...
Cu ajutorul instrucþiunii GROUP BY putem "grupa" rezultatele astfel încât sã nu vedem duplicatele ºi sã vedem doar valorile unice. Pentru a limita numarul de rezultate folosim instructiunea LIMIT. Dacã avem 10000 de înregistrãri ºi nu dorim sã vedem decât primele 3, folosim LIMIT 0,3 (adicã de la prima înrgistrare afiºeazã 3 înregistrãri) sau LIMIT 10,5 (afiºeazã începând de la înregistrarea 10 încã 5 înregistrãri).

Pentru ºtergerea înregistrãrilor dintr-un tabel se foloseºte comanda DELETE. Pentru ºtergerea unui tabel sau a unei baze de date comanda este DROP.

Comanda UPDATE se foloºeste când vrem sã modificãm conþinutul unei înregistrãri fãrã a o sterge.

Dacã dorim sã schimbãm structura unui tabel existent sau sã adãugãm alte coloane folosim comanda ALTER TABLE.

INDECSI - Cel mai întrebuințat tip de index este id-ul. Id-ul este un numãr unic de identificare pentru un element distinct (un rand) al unui tabel. Un exemplu de id din viaþa realã este numerotarea cd-urilor. Când aveþi un cd nou îl numerotaþi ºi îl puneþi în raft la sfârºit iar în catalog puteþi sã îl puneþi sortat dupa titlu sau dupã numãrul de ordine. La fel ºi într-o bazã de date, puteþi crea un câmp care sã introducã automat un nr pentru fiecare rând nou adãugat în baza de date ºi la afiºare puteþi sã îl folosiþi (de exemplu la vizualizarea ultimilor 10 vizitatori folosiþi id-ul).
Pentru a creea un index avem urmãtoarele comenzi:
Sã zicem cã avem o bazã de date numitã lista cu un câmp caseta ºi adãugãm câmpul id_casete - comanda este urmãtoarea:
ALTER TABLE `caseta` ADD `id_caseta` INT;
ALTER TABLE `caseta` CHANGE `id_caseta` `id_caseta` INT(11) UNSIGNED NOT NULL;
ALTER TABLE `caseta` ADD PRIMARY KEY (id_caseta);
ALTER TABLE `caseta` CHANGE `id_caseta` `id_caseta` INT(11) UNSIGNED DEFAULT "0" NOT NULL AUTO_INCREMENT;
ªi din acest moment, orice casetã nouã introdusã va avea automat un nr de ordine. Este posibil ca toatã înºiruirea de comenzi de mai sus sã se poata face printr-o singurã linie de cod, dar este mai sigur sã faceþi câte o modificare în parte decât toate odatã, pentru a detecta eventualele erori. Este bine sã creaþi un id la începutul tabelului, când nu aveþi întrãri în baza de date, pentru a face incrementarea automat, altfel e posibil sã vã dea erori. Cu susținerea id-ului puteþi afiºa de exemplu noutaþile, cu o comandã de genul - afiºeazã ultimele 10 intrãri sortate dupã id..., ºtiind cã întotdeauna ultima intrare are numarul cel mai mare...

Cât de mare poate fi un tabel?

MySQL stocheazã fizic datele unui tabel într-un fiºier pe hard disc ºi cu cât tabelul e mai mare, cu atât mãrimea acestui fiºier creºte. Versiunea 3.22 a MySQL are o limitã de 4 GB pentru mãrimea unui tabel. În versiunile superioare aceastã limitã este extinsã pânã la 8 milioane TB pentru tipul de tabel MyISAM. Cu toate acestea, sistemele de operare pot avea propriile limitãri ale mãrimii fiºierelor. Mãrimea impicitã a tabelelor MySQL este de aproape 4 GB. Puteþi verifica mãrimea maxima pentru un tabel cu ajutorul comenzilor SHOW TABLE STATUS sau myisamchk -dv table_name. Pe platforma Windows va trebui sã folosiþi sistemul de fiºiere NTFS dacã doriþi sã aveþi tabele mai mari de 4 GB.
Mesaj 29/08/2007 14:30
 Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat

Creaza un subiect nou Raspunde la subiect
Forum Jump:
Mergi direct la:  

Ora este GMT + 3 ore.
Acum este: 22/11/2026 10:40
  Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:      


Powered by phpBB: © 2001 phpBB Group
phpBB Template by Vereor
Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro